Adulti codependenti – marturii

Adulti codependenti – marturii

Cine sunt acesti adulti codependenti?

Viata alaturi de un parinte alcoolic modeleaza personalitatea copilului, directionandu-l inevitabil pe calea codependentei. In cartea Fiice perfecte (Fiicele adulte ale alcoolicilor), Robert Ackerman prezinta un set de marturii care surprind atat mediul nociv de dezvoltare al acestor persoane, cat si lupta lor pentru castigarea normalitatii la varsta adulta.

Marturiile unor adulti codependenti

[…] Mi-am dat seama ca am facut mari progrese. Am realizat, de asemenea, ca mai am un drum lung de parcurs, deoarece inca resimt multa durere. Cel mai mult ma descurajeaza faptul ca fac terapie – am aflat multe despre mine si de ce ma comport in anumite feluri – si totusi nu stiu  incotro sa o apuc de aici inainte. Este ca si cum am inteles din punct de vedere intelectual cat de defectuoasa a fost cresterea mea, dar nu am reusit sa prelucrez acest lucru din punct de vedere emotional. Inca simt multa furie. Inca sunt dominata de frica in relatiile mele. Imi este greu sa ma simt cu adevarat aproape de oameni (barbati si femei). Atunci cand ma simt speriata sau vulnerabila, tind sa ii indepartez pe cei din jur. Am prietenii stranse, dar imi este greu sa simt ca acele persoane imi sunt foarte apropiate. Uneori incep sa ma tem, iar atunci tind sa ma izolez, deoarece pare ca este calea cea mai sigura. Uneori descopar ca imi este mai usor sa fiu singura, dar apoi devin confuza, deoarece eu sunt, din fire, introvertita si rezervata – asa ca nu stiu cat anume din faptul ca stau singura tine de personalitatea mea  si cat tine de modul in care  am crescut. Si ma intreb in permanenta daca sunt „normala”.

Elizabeth

[…] Inca sunt in curs de vindecare. (Se ajunge vreodata la un punct final?) Nu mai traiesc in negare. Nu sunt perfecta, fac greseli, iar lumea nu se sfarseste. Sunt bine, supravietuiesc. Acum imi urmez vocea interioara – nu intru totul, dar macar o ascult.

Patt

[…] Familia mea era obisnuita cu traumele, iar lectia pe care o repetam cel mai des era ” Sa nu crezi ca lucrurile bune din viata dureaza foarte mult sau ca nu exista un pret mare pe care trebuie sa il platesti pentru ele.” A fost un drum lung si inca nu am murit, asa ca mai am multe de invatat. Din moment ce mi se spune ca ce e mai bun abia de acum incolo urmeaza sa vina, am hotarat sa mai raman prin preajma si sa testez aceasta teorie. Viata mea este minunata zilele acestea, pentru ca am nenumarate oportunitati la orizont. Incep sa imi deschid aripile, sunt aproape nefolosite.

Maggi

[…] Nu aveam cu cine sa vorbesc despre cine sunt eu, asa ca traiam in sinea mea si mi-am creat o lume interioara, care ma ajuta sa imi pastrez durerea inchisa etans. […] Terapia a fost foarte derutanta pentru mine. Daca am incredere in lumea mea interioara si tin totul in mine, voi ajunge, in cele din urma, la sectia de psihiatrie. Dar atunci cand imi exprim gandurile si sentimentele, imi este foarte frica. Ma intreb cine urmeaza sa ma raneasca. […] Saptamana aceasta am mers printr-o ceata atat de densa, incat nu am incredere decat in calea pe care am urmat-o prin padurile din lumea mea interioara. Acolo fug de copacii ostili din „Vrajitorul din Oz”. Ma odihnesc langa corpul unui urs care hiberneaza. Dardai sub ploaia rece si merg desculta pe poteca noroioasa. Si ma gandesc cat de minunat ar fi sa retraiesc astazi copilaria pe care o vreau. Imi doresc sa fiu fiica unor parinti care ma iubesc neconditionat, pentru ca aleg sa faca asta. Sper sa ma recuperez.

Lois

[…] Ma intreb in continuu cine sunt, daca sunt bine si incerc permanent sa imi accept punctele forte si slabiciunile. […] Am o vale de coborasuri si un munte de urcusuri. […] Viata mea ca fiica a unui alcoolic a fost un imens secret. Nu am dezvaluit niciodata prietenilor sau profesorilor ceea ce se intampla in casa mea in mod regulat, haosul acela de neinchipuit. Eu traiam doua vieti. Acasa eram ca un soldat in razboi. La scoala eram o fetita neastamparata, care isi cumpara timp intr-un refugiu unde nu o intreba nimeni ce se intampla acasa.

Shelley

[…] Pana sa incep terapia cu un consilier, acum 6 luni, nu stiam ce este in neregula cu mine. Ma simteam pierduta, singura, satula sa ma straduiesc atat de tare in relatii si sa ma intreb de ce ma simt, in continuare, la fel de singura. […] Nu am avut niciodata un prieten stabil. Mi-am dorit dintotdeauna o relatie serioasa, sanatoasa cu un barbat si ma intrebam mereu de ce nu am una. Ma agat de barbati care sunt indisponibili intr-un fel sau altul si ii resping pe cei care sunt pregatiti sa ma cunoasca pe mine cu adevarat. Inainte sa se intample asta, imi pierd interesul si acesta este inca un lucru pe care as vrea sa il schimb. Stiu ca pot face asta. Sunt inca tanara, singura, atragatoare, nu am copii si sunt pregatita sa infrunt lumea. Ma simt atat de bine acum, cand stiu ca m-am simtit izolata si pierduta atata timp. Acum stiu de ce.

Christina 

Statistici adulti codependenti

80 % dintre fiicele adulte considera ca faptul ca au avut un parinte alcoolic le-a afectat foarte mult viata, 12% spun ca au fost afectate moderat, iar 8% cred ca nu au fost afectate deloc.

Foarte afectate
80%
Afectate moderat
12%
Neafectate
Designer web 8%

Marturiile acestor adulti codependenti pot fi citite integral in volumul de mai jos:

CODEPENDENTI

Distribuie

Close Menu
shares

Folosim cookie-uri pe site

Te rog sa confirmi ca acce[ti cokie-urile. Poiti sa declini aceste lucru, astfel incat sa continui vizita pe site, insa fara a permite trimiterea datelor catre serviciile terte. Please confirm, if you accept our tracking cookies. You can also decline the tracking, so you can continue to visit our website without any data sent to third party services.